#Chain 13 – “Bridenapping” – a growing hidden crime

The United Nations has been aware of “bridenapping” stories like the one mentioned in the following article – not to mention ones with much more tragic endings – for decades, but admits that little has been done to tackle it.

Aminata Touré, chief of the Gender, Human Rights and Culture branch of the UN Population Fund, said: “What we really need is more research to come up with the level of the problem. For something to be registered as a crime, it has to be reported; that’s the problem, because it’s often seen as a cultural practice and not a crime. When it’s not perceived as a crime, it becomes even harder for this practice to be registered as one.

We can play our part in raising the awareness of this serious & tragic crime – The Great Translation Chain – supporting causes through translation.

#Chain 13 – “Bridenapping” – a growing hidden crime – Source language English

In at least 17 countries around the world, girls are being abducted, raped and forced into marriage.

Last year, Asana, a 14-year-old from Somalia, popped out to get some meat and milk for her mother. As she walked in a Mogadishu market, a car with blacked-out windows pulled up, a door was flung open and she was dragged inside. A man she had never seen before said to the driver: “This is my wife; we just got engaged.” The man was Mohamed Dahir, a leader of the terrorist group Al-Shabaab. Her money was taken, she was locked away and forced to become Dahir’s wife.

Asana’s story is echoed across the globe in a phenomenon that is still little reported or understood. Bride kidnapping, or “bridenapping”, happens in at least 17 countries around the world, from China to Mexico to Russia to southern Africa. In each of these lands, there are communities where it is routine for young women and girls to be plucked from their families, raped and forced into marriage. Few continents are not blighted by the practice, yet there is little awareness of these crimes, and few police investigations. The lack of reporting means there are no global statistics, but inquiries over many weeks by The Independent on Sunday have found anecdotal evidence that” bridenapping” is increasing. Something that belongs more to the Middle Ages is growing in the 21st century.

The lack of awareness, and therefore of any worldwide campaign on the issue, leaves little hope for women such as Asana (her name has been changed to protect her from Al-Shabaab, who still send her death threats). Now 15, and bringing up Dahir’s baby son, she considers herself one of the luckier ones. She managed to escape to Kenya after Dahir was killed in a shoot-out. Her story, however, would not be considered “lucky” by many.

The United Nations has been aware of stories like Asana’s – not to mention ones with much more tragic endings – for decades, but admits that little has been done to tackle it. Aminata Touré, chief of the Gender, Human Rights and Culture branch of the UN Population Fund, said: “What we really need is more research to come up with the level of the problem. For something to be registered as a crime, it has to be reported; that’s the problem, because it’s often seen as a cultural practice and not a crime. When it’s not perceived as a crime, it becomes even harder for this practice to be registered as one.

Written by Emily Dugan for The Independent October 9, 2011

Read the full article.

————————————–

#Chain 13 – “Bridenapping” – UN DELITO OCULTO EN CRECIMIENTO – Translated from English into spanish

Translated into Spanish by Conchi Otaola Viñegra – Bilbao, Spain

En, al menos, 17 países del mundo, las jóvenes son secuestradas, violadas y obligadas a casarse.

El año pasado, Asana, una niña de 14 años de Somalia, salió de casa para comprar carne y leche para su madre. Cuando llegó al mercado de Mogadiscio, un coche con las ventanas tintadas se detuvo, se abrió una puerta y fue atrapada e introducida en su interior. Un hombre al que nunca antes había visto le dijo al conductor: “Esta es mi esposa, nos acabamos de comprometer” El hombre era Mohamed Dahir, un líder del grupo terrorista Al-Shabaab. Le quitaron el dinero, la encerraron y la obligaron a convertirse en la esposa de Dahir.

El fenómeno del que hace eco la historia de Asana en todo el mundo apenas se denuncia o se tiene conocimiento. El secuestro de la novia o “bridenapping”, se produce, al menos, en 17 países de todo el mundo, desde China a México, a Rusia, a África del Sur. En cada uno de estos países, hay comunidades donde es una rutina que las jóvenes y niñas sean arrancadas de sus familias, violadas y obligadas a contraer matrimonio. Pocos son los continentes que no están infestados por esta práctica, aún así hay poco conocimiento de estos delitos y muy poca investigación policial. La falta de denuncia significa que no hay estadísticas globales, pero la investigación durante varias semanas por parte del The Independent on Sunday ha desvelado que existe constancia de que el “bridenapping” está incrementando. Algo que pertenece más a la Edad Media está aumentando en el siglo XXI.

La falta de conocimiento, y por tanto de cualquier campaña mundial sobre el problema, deja poca esperanza a las mujeres como Asana (cuyo nombre es ficticio para permanecer en el anonimato y protegerse de Al-Shabaab, que todavía le envía amenazas de muerte). Ahora con 15 años, y criando al hijo de Dahir, se considera a sí misma afortunada. Consiguió escapar a Kenia después de que Dahir resultara muerto en un tiroteo. Sin embargo, para muchos su historia no es “afortunada”.

Durante décadas las Naciones Unidas han tenido conocimiento de historias como la de Asana, sin mencionar algunas con final más trágico, pero asimismo, admite que se ha hecho poco para abordarlo. Aminata Touré, directora de la Delegación de Género, Derechos Humanos y Cultural del Fondo de Población de las Naciones Unidas afirmó: “Lo que necesitamos realmente es investigar más para saber cuál es el alcance del problema, porque a menudo se ve como una práctica cultural y no como un delito. Cuando no se percibe como delito, resulta más difícil que se denuncie esta práctica como tal”.

Escrito por Emily Dugan para The Independent, 9 de octubre de 2011

————————————–

#Chain 13- „bridenapping”- sve češći skriveni zločin – translated from English into Serbian

Translated into Serbian by Alekandra Milcic Radovanovic – Belgrade, Serbia 

U najmanje 17 zemalja širom sveta, devojke su otimane, silovane i primorane na brak.

Prošle godine je Asana, četrnaestogodišnjakinja iz Somalije, otišla po meso i mleko za svoju majku. Dok je ulazila u Mogadišu market, zaustavio se auto sa zamračenim staklima, vrata su se naglo otvorila i nju su uvukli unutra. Čovek koga nikad ranije nije videla rekao je vozaču: „Ovo je moja žena; upravo smo se verili.” Taj čovek je bio Mohamed Dahir, vođa terorističke grupe Al-Šabab. Oduzeli su joj novac, a nju su zaključali i primorali da postane Dahirova žena.

Asanina priča je odjeknula svetom kao fenomen koji se retko prijavljuje i koji je i dalje nerazumljiv. Kidnapovanje mlade ili „bridenapping” dešava se u najmanje 17 zemalja širom sveta, od Kine i Meksika do Rusije i južne Afrike. U svakoj od ovih zemalja, postoje zajednice gde je uobičajeno za mlade žene i devojke da budu otrgnute od svojih porodica, silovane i primorane na brak. Iako je broj kontinenata koji nisu zahvaćeni ovom praksom veoma mali, svest o postojanju ovog zločina nije raširena, pa su policijske istrage retke. Ovakav zločin se ne prijavljuje što znači da ne postoji globalna statistika, ali tokom višenedeljnih ispitivanja magazina „The Independent on Sunday“ pronađeno je mnoštvo usmenih dokaza da je „bridenapping” u porastu. Nešto što pripada periodu Srednjeg veka i dalje se razvija u XXI veku.

Nedostatak svesti o postojanju problema i, samim tim, odsustvo bilo kakve kampanje širom sveta vezane za ovaj problem, ostavlja malo nade ženama kao što je Asana (njeno ime je promenjeno kako bi je zaštitili od Al-Šababa, koji joj još uvek preti smrću). Sad kao petnaestogodišnjakinja koja podiže Dahirovog malenog sina, ona sebe smatra srećnijom od drugih. Uspela je da pobegne u Keniju nakon što je Dahir poginuo u pucnjavi. Njenu priču, ipak, mnogi neće smatrati srećnom.

Ujedinjene Nacije su upoznate sa pričama kao što je Asanina- da i ne pominjemo one sa mnogo tragičnijim krajem- već decenijama, ali priznaju da je malo toga učinjeno da se sa tim problemom uhvati u koštac.

Aminata Ture, šef sektora koji se bavi problemima pola, ljudskih prava i kulture u UN Fondu za stanovništvo, rekla je: „Ono što nam je zaista potrebno je bolje istraživanje kako bismo sagledali prave razmere problema. Da bi nešto bilo registrovano kao zločin, ono mora biti prijavljeno; to je problem, jer se ovo često posmatra kao kulturni običaj umesto kao zločin. Kad se ovo ne smatra zločinom, postaje još teže da se ova dešavanja označe baš tako.

Napisala Emili Dugan za „The Independent”, 9. oktobar 2011.

————————————–

#Chain 13 – “Bridenapping (spose sequestrate)” – un crimine nascosto in crescita – Translated from English into Italian

Translated into Italian by Lara Bellocchio – Milan, Italy

In almeno 17 paesi del mondo, ci sono donne rapite, violentate e costrette al matrimonio.

L’anno scorso Asana, una giovane somala di 14 anni, uscì per comprare della carne e del latte per sua madre. Mentre camminava per il mercato di Mogadishu, una macchina con vetri oscurati si ferma, lo sportello si spalanca con violenza e è trascinata dentro l’auto. Un uomo che non aveva mai visto prima disse all’autista: “Questa è mia moglie; ci siamo appena fidanzati”. L’uomo era Mohamed Dahir, uno dei leader del gruppo terroristico Al-Shabaab. A Asana le fu preso il denaro, fu rinchiusa e costretta a diventare la moglie di Dahir.

La storia di Asana è riecheggiata in tutto il globo come un fatto non ancora riferito del tutto o compreso. Il sequestro a scopo di matrimonio o “bridenapping”, avviene in almeno 17 paesi del mondo, dalla Cina al Messico alla Russia fino al Sud Africa. In ognuno di questi paesi, ci sono comunità dove è normale per le giovani donne o ragazze essere strappate alle loro famiglie, violentate e costrette al matrimonio. Pochi i continenti non “offesi” da questa pratica, c’è ancora poca consapevolezza di questi crimini e poche indagini di polizia. La mancanza di segnalazioni indica che non ci sono statistiche mondiali, ma le inchieste settimanali del The Independent on Sunday hanno riportato prove aneddotiche che il “bridenapping” è in crescita. Una pratica appartenente al Medioevo in aumento nel 21mo secolo.

La mancanza di consapevolezza e quindi di una qualsiasi campagna sul problema, lascia poca speranza alle donne come Asana (le è stato cambiato il nome per proteggerla da Al-Shabaab che ancora le invia minacce di morte). Ora a 15 anni, con in grembo il figlio di Dahir, lei si considera una delle più fortunate. Dopo la morte di Dahir durante una sparatoria, è riuscita a fuggire dal Kenya. La sua storia, comunque, non dovrebbe essere da molti considerata “fortunata”.

Le Nazioni Unite sono a conoscenza di storie come quelle di Asana e Babayarova – per non parlare di quelle finite più tragicamente – da decenni, ma si ammette che poco è stato fatto per affrontarle. Aminata Touré, capo della sezione  Gender, Human Rights and Culture del UN Population Fund, ha detto: “Ciò di cui abbiamo veramente bisogno è maggiore ricerca nell’arrivare al punto de problema. Affinché un’azione sia considerata come un crimine, questa deve essere denunciata; questo è il problema, perché spesso è vista come una pratica culturale e non un crimine. Quando non c’è la percezione del crimine, diventa più difficile per queste azioni essere considerate come tali.”

Scritto da Emily Dugan per The Independent 9 ottobre 2011

————————————–

#Chain 13 — “Bridenapping” —un delito en aumento— Traducción de inglés a castellano – Translated from English into Spanish

Translated into Spanish by Estefanía FavoritoBuenos Aires, Argentina 

Al menos en 17 países del mundo, se secuestran y violan chicas y se las obliga a casarse. 

El año pasado, Asana, una chica de 14 años de Somalía, salió para conseguir un poco de carne y leche para su madre. Mientras caminaba por el mercado Mogadishu, se detuvo un auto con ventanillas polarizadas, se abrió una puerta de un golpe y la arrastraron hacia el interior. Un hombre al que nunca antes había visto le dijo al conductor: “Esta es mi esposa; acabamos de comprometernos”. El hombre era Mohamed Dahir, líder del grupo terrorista Al-Shabaab. Le quitaron el dinero, la encerraron y la obligaron a convertirse en la esposa de Dahir. 

La historia de Asana se hace eco en todo el mundo de lo que es un fenómeno aún poco denunciado o comprendido. El secuestro para casarse, o “bridenapping”, sucede en al menos 17 países del mundo, desde China hasta México, pasando por Rusia y Sudáfrica. En todos estos países, hay comunidades en donde forma parte de la rutina que las mujeres jóvenes y chicas sean arrancadas de sus familias, violadas y obligadas a casarse. Son pocos los continentes no asolados por esta práctica, no obstante hay escasa conciencia sobre estos delitos y pocas investigaciones policiales. La falta de denuncias genera una ausencia de estadísticas a nivel global, sin embargo las investigaciones que estuvo llevando a cabo durante varias semanas el diario “The Independent on Sunday” encontraron pruebas anecdóticas de que el “bridenapping” se está incrementando. Algo más bien propio de la Edad Media, está en aumento en el siglo XXI. 

La falta de conciencia, y por lo tanto de una campaña a nivel mundial sobre el tema, deja poca esperanza para las mujeres como Asana (se cambió su nombre para protegerla de Al-Shabaab, quien aún le envía amenazas de muerte). Ahora con 15 años, y criando al bebé de Dahir, se considera dentro de las afortunadas. Logró escapar hacia Kenia luego de que Dahir fuera asesinado en un tiroteo. Su historia, sin embargo, no sería considerada como “afortunada” por muchos.

Naciones Unidas tiene conocimiento de historias como la de Asana desde hace décadas —sin mencionar algunas con finales mucho más trágicos— pero admite que se ha hecho poco para tratar de darle solución. Aminata Touré, jefe de la división de Género, Derechos Humanos y Cultura del Fondo de Población de la ONU, señaló: “Lo que necesitamos en realidad es más investigación para dar con el nivel del problema. Para que sea registrado como delito, tiene que ser denunciado; ese es el problema, porque por lo general es visto como una práctica cultural y no como un delito. Cuando no se percibe como un delito, se hace aún más difícil que esta práctica sea registrada como tal. 

Emily Dugan para “The Independent” el 9 de octubre de 2011. 

————————————–

#Chain 13 – “Bridenapping” – en stadigt mere udbredt forbrydelse – Translated from English into Danish

Translated into Danish by Trine Frank Nielsen – Cork, Ireland

I mindst 17 lande rundt omkring i verden bliver unge piger bortført, voldtaget og tvunget til ægteskab.

Sidste år gik 14-årige Asana fra Somalia ud for at købe kød og mælk til sin mor. Da hun gik ind på et marked i Mogadishu, kørte en bil med mørklagte ruder op på siden af hende, bildøren blev åbnet, og hun blev trukket indenfor. En mand, hun aldrig havde set før, sagde til chaufføren: “Dette er min kone, vi er netop blevet forlovet”. Manden var Mohamed Dahir, lederen af terroristgruppen Al-Shabaab. Hendes penge blev taget fra hende, hun blev låst inde og tvunget til at gifte sig med Dahir.

Asanas historie går igen overalt på jorden, et fænomen der dog ikke er veldokumenteret. Konebortførelser eller “bridenapping” foregår i mindst 17 lande i verden, fra Kina og Mexico til Rusland og Sydafrika. I hvert af disse lande er der samfund, hvor det er rutine for unge kvinder og piger at blive bortført fra deres familie, voldtaget og tvunget til ægteskab. Kun få kontinenter plages ikke af denne praksis, og alligevel er der kun ringe kendskab til disse forbrydelser og kun få politiefterforskninger. Manglen på anmeldelser betyder, at der ingen global statistik er. Mange ugers forespørgsler foretaget af avisen The Independent on Sunday har dog resulteret i ikke-videnskabelige beviser for, at fænomenet “bridenapping” er stigende. Noget, der burde høre til i Middelalderen, er et stigende problem i det 21. århundrede.

Manglen på kendskab, og dermed manglen på nogen form for verdensomfattende kampagne om problemet, efterlader kun ringe håb for kvinder som Asana (hendes navn er ændret for at beskytte hende mod Al-Shabaab, som stadig sender hende dødstrusler). Hun er nu 15 år gammel og opdrager Dahirs søn. Hun betragter sig selv som en af de heldige; det lykkedes hende at flygte til Kenya, efter Dahir blev dræbt i en skudepisode. Der er dog ikke mange, der ville kalde hende heldig efter at have hørt hendes historie.

FN har kendt til historier som Asanas – for slet ikke at nævne dem med langt mere tragiske slutninger – i årtier men indrømmer, at der ikke er gjort meget for at håndtere problemet. Aminata Touré, leder af FN’s befolkningsfonds afdeling for køn, menneskerettigheder og kultur, siger: “Det, vi virkelig har brug for, er mere forskning, så vi kan forstå problemets omfang. For at noget kan registreres som forbrydelse, skal det anmeldes. Det er dér, problemet ligger, fordi det netop ofte anses som en kulturel praksis og ikke en forbrydelse. Når det ikke opfattes som en forbrydelse, bliver det endnu sværere at registrere praksissen som sådan.

Skrevet af Emily Dugan for The Independent, 9. oktober 2011.

————————————–

 #Chain 13 – „Bridenapping” – o crimă ascunsă în creştere – translated from English into Romanian

Translated into Romanian by Eleonora TicuSuceava, Romania

În aproape 17 ţări din lume, fete tinere sunt răpite, violate şi forţate să se căsătorească.

Anul trecut, Asana, o tânără fată din Somalia, a ieşit din casă să cumpere carne şi lapte pentru mama sa. În timp ce mergea la piaţa Mogadishu, o maşină cu geamurile fumurii a oprit, portiera a fost deschisă cu violenţă şi ea a fost trasă înăuntrul maşinii. Un bărbat pe care nu-l văzuse niciodată i-a spus şoferului: „Aceasta este soţia mea; tocmai ne-am logodit.” Bărbatul era Mohamed Dahir, conducătorul  grupului terorist Al-Shabaab. Banii i-au fost luaţi, a fost închisă şi forţată să devină soţia lui Dahir.

Povestea Asanei a avut ecou pe întreg globul pământesc sub forma unui fapt care este încă prea puţin raportat sau înţeles. Răpirea miresei sau „Bridenapping”, se întâmplă în aproape 17 ţări din întreaga lume, din China până în Mexic, în Rusia, în Africa de Sud. În fiecare din aceste ţări,  există comunităţi unde este o rutină ca tinerele femei şi fetele să fie smulse din familiile lor, violate şi forţate să se căsătorească. Câteva continente nu sunt „atinse” de această practică, totuşi există o slabă conştientizare a acestor crime şi puţine investigaţii ale poliţiei. Lipsa raportării crimelor înseamnă că nu există statistici globale, dar investigaţiile de-a lungul multor săptămâni ale ziariştilor de la The Independent on Sunday au găsit proba anecdotică că „bridenapping-ul” este în creştere. Ceva ce este caracteristic mai mult Evului Mediu, creşte în secolul XXI.

Lipsa conştientizării şi astfel lipsa vreunei campanii globale a problemei, oferă slabă speranţă femeilor ca Asana (numele i-a fost schimbat pentru a o proteja de Al-Shabaab, care încă îi trimite ameninţări cu moartea). Acum are 15 ani, creşte copilul lui Dahir, ea se consideră una dintre cele mai norocoase femei. A reuşit să fugă în Kenya după ce Dahir a fost ucis într-un schimb de focuri. Povestea ei, totuşi, nu este considerată de unii „norocoasă.”

Statele Unite ale Americii sunt conştiente de asemenea întâmplări ca ale Asanei şi ale drei. Babayarova – fără a le menţiona pe cele cu un final mult mai tragic – de decenii, dar admite că s-a făcut puţin pentru a le combate. Aminata Touré, şefa Gender, Human Rights and Culture branch of the UN Population Fund a spus: „De ceea ce avem noi cu adevărat nevoie este mai multă cercetare pentru a ajunge la nivelul problemei. Pentru ca ceva să fie înregistrat ca o crimă, aceasta trebuie să fie raportată; asta este problema, pentru că adesea este văzută ca o practică culturală şi nu ca o crimă. Când nu este percepută ca o crimă, este mult mai greu ca această practică să fie înregistrată ca o crimă.”

Scris de Emily Dugan for The Independent October 9, 2011

————————————–

#Chain 13 – Le “Bridenapping” – un crime méconnu mais en pleine expansion –Traduit de l’anglais vers le français.

Translated into French by Bénédicte Voisin – Paris, France

Dans au moins 17 pays du globe, des jeunes filles sont enlevées, violées et contraintes à des mariages forcés.

L’an dernier, la mère d’Asana, une jeune somalienne de 14 ans, envoie cette dernière acheter de la viande et du lait. Alors que la jeune fille s’apprête à entrer dans un magasin de Mogadiscio, une voiture aux vitres teintées s’immobilise à ses côtés, une porte s’ouvre brusquement et elle est violemment tirée à l’intérieur du véhicule. Un homme qu’elle n’avait jamais vu auparavant s’adresse au conducteur : « c’est ma femme, nous venons de nous fiancer ». L’individu s’appelle Mohamed Dahir, un des dirigeants du groupe terroriste Al-Shabaab. La jeune fille est séquestrée, son argent confisqué ; elle n’a d’autre choix que  d’épouser Dahir.

Le drame d’Asana est une manifestation d’un phénomène mondial qui est encore mal compris et rarement évoqué. Des enlèvements de jeunes filles à marier, « bridenapping » en anglais, se produisent dans au moins 17 pays du globe, de la Chine au Mexique, en passant par la Russie et l’Afrique sub-saharienne ; les enlèvements, viols et mariages forcés de jeunes filles ou de jeunes femmes y sont coutumiers dans certaines communautés. Si peu de continents sont épargnés par de telles pratiques, en revanche ces dernières sont méconnues et font rarement l’objet d’enquêtes policières. Ces crimes n’étant pas dénoncés, il n’existe pas de statistiques mondiales les concernant. Pourtant, des enquêtes menées depuis plusieurs semaines par l’hebdomadaire britannique The Independant on Sunday tendent à démontrer que leur nombre s’accroît. Un phénomène qui semblait circonscrit au Moyen-Age est en train de trouver un nouvel essor au 21ème siècle.

L’absence d’une réelle prise de conscience et, par conséquent, d’une campagne mondiale de sensibilisation sur ce phénomène laisse peu d’espoir pour des femmes telles qu’Asana (son nom  a été modifié pour la protéger de l’organisation Al-Shabaab dont elle continue à recevoir des menaces de mort). A présent âgée de 15 ans, elle élève le fils qu’elle a eu de Dahir et se considère, en dépit de son histoire, comme une« privilégiée » : Dahir ayant été tué au cours d’une fusillade, elle parvint à s’enfuir et se réfugier au Kenya.

Depuis des décennies, les Nations Unies ont pris connaissance de drames tels que ceux vécus par Asana et Mlle Babayarova, ainsi que d’autres à l’issue cette fois beaucoup plus tragique mais reconnaissent que peu de moyens ont été mis en œuvre pour remédier à cette situation. Selon Aminata Touré, directrice du département « Genre, droits humains et culture » au Fonds des Nations Unies pour la Population, « il est nécessaire de développer les recherches pour prendre toute la mesure du phénomène. Pour que des actes puissent considérés comme criminels, il faut qu’ils soient signalés ; le problème est lié au fait que ces agissements sont souvent considérés comme des pratiques culturelles et non comme des crimes ce qui les rend particulièrement difficiles à classifier comme tels ».

Article d’ Emily Dugan paru dans le quotidien The Independent le 9 octobre 2011.

————————————–

#Chain 13 –  »Nevjestonapiranje« (Bridenapping = Kidnapping + Bride ) – sve rasprostranjeniji skriveni zločin – Translated from English into Croation

Translated into Croatian by Ljerka Švagel – Izola, Slovenia

U najmanje 17 zemalja svijeta,djevojke bivaju ugrabljene (kidnapirane), silovane i prisiljene na udaju.

Prošle je godine Asana, četrnaestogodišnjakinja iz Somalije izašla iz kuće da nabavi meso i mlijeko za svoju majku. Dok je ulazila na mogadišku tržnicu, zaustavio se automobil zatamnjenih stakala, vrata su se naglo otvorila i djevojčicu su uvukli unutra. Muškarac, kojeg nikada ranije nije vidjela, rekao je šoferu.« Ovo je moja žena, upravo smo se zaručili« Muškarac se zvao Mohamed Dahir, vođa terorističke grupe Al-Shabaab. Oduzeli su joj novac, zaključali je i prisilili da postane Dahirovom ženom.

Asanina priča je, iako pojava o kojoj se još uvijek malo izvještava ili zna, odjeknula cijelom zemaljskom kuglom. Kidnapiranje nevjeste ili »nevjestonapiranje« se događa u najmanje 17 zemalja diljem svijeta, od Kine do Meksika do Rusije do južne Afrike. U svakoj od tih zemalja postoje zajednice gdje je posve uobičajen postupak da se mlade žene i djevojke otrgnu od svojih obitelji, da ih se siluje i prisili na brak. Malo je kontinenata koji nisu zahvaćeni takvom praksom pa ipak, poznavanje tih zločina je slabo i malo je policijskih istraga. Premalo izvještavanja govori da uopće nema nikakve statistike, ali u višetjednnim istraživanjima časopisa »The Independent on Sunday« naišlo se na dokaze da je »nevjestonapiranje« u porastu. Nešto što više pripada srednjem vijeku razvija se u 21. stoljeću. 

Nepoznavanje problema, a zbog toga i bilo kakve svjetske kampanje, ostavlja malo nade ženama poput Asane (njeno su ime promijenili kako bi je zaštitili od Al- Shabaaba, koji joj još uvijek šalje prijetnje smrću). Sada, kad ima 15 godina i kad podiže malog Dahirovog sina, smatra se jednom od sretnijih. Uspjela je pobjeći u Keniju nakon što je Dahir ubijen u jednoj pucnjavi. Ipak, mnogi ne bi njenu priču smatrali »sretnom«.

Ujedinjeni Narodi su već desetljećima upoznati sa pričama poput Asanine – da i ne spominjemo one koje su tragičnije završile – ali priznaju da je malo učinjeno da se s tim problemom uhvate u koštac. Aminata Touré, vođa komisije koja se bavi pitanjima spola, ljudskih prava i kulture pri UNPFA (Fond za stanovništvo UN) je rekla: »Ono što zaista trebamo, kako bi sagledali pravu razinu problema, je više istraga. Da bi se nešto označilo kao zločin, mora biti prijavljeno; upravo u tome je problem, jer se često na nj gleda kao na običaj neke kulture, a ne kao na zločin.

Ako takvu praksu ne smatramo zločinom, postaje još teže obilježiti je kao zločin. 

Napisala Emily Dugan za »The Independent«, 9 studenog 2011.

————————————–

#Chain 13 – »Ugrabljanje nevest«Bridenapping (Kidnapping – ugrabitev+bride nevesta) – naraščajoči skriti zločin  – Izvirni jezik angleški – Translated from English into Slovene

Translated into Slovene by Ljerka Švagel – Izola, Slovenia

 V vsaj 17 državah po vsem svetu, dekleta ugrabljajo, posiljujejo in prisiljujejo v poroko.  

Lansko leto je 14-letno dekle iz Somalije, Asana, na kratko šlo ven, da bi kupilo nekaj mesa in mleka za svojo mamo. Ko je prišla na tržnico v Mogadišu, se je ustavil avtomobil z zatemnjenimi okni, vrata so se nemudoma odprla, deklico pa so povlekli noter. Moški, ki ga nikoli prej ni videla, je povedal vozniku: “To je moja žena, pravkar sva se zaročila.” Človek je bil Mohamed Dahir, vodja teroristične skupine Al-Shabaab. Odvzeli so ji denar, jo zaklenili in prisilili, da postane Dahirjeva žena. 

Asanina zgodba je odmevala po vsem svetu kljub temu, da se o pojavu še vedno malo poroča ali ve. Ugrabitev nevest se zgodi v vsaj 17 državah po vsem svetu, od Kitajske, Mehike, Rusije do južne Afrike. V vsaki od teh dežel so skupnosti, kjer je navada, da mlade ženske in dekleta odtegnejo od njunih družin, posilijo in prisilijo v poroko. Malo je celin, ki niso prizadete, vendar je malo spoznanj o teh kaznivih dejanjih in malo policijskih preiskav. Pomanjkanje poročanja pomeni, da ni globalnih statističnih podatkov, ampak je v večtedenski raziskavi/preiskavi časopis The Independent on Sunday našel neuradne podatke o tem, da se ugrabljanje nevest povečuje. Nekaj, kar  bolj sodi v srednji vek, narašča v 21. stoletju. 

Neozaveščenost, in zaradi tega neobstoj kakršne koli svetovne kampanje v zvezi s tem vprašanjem, pušča le malo upanja za ženske, kot so Asana (njeno ime je bilo spremenjeno, da bi jo varovali pred Al-Shabaab, ki ji še vedno pošilja grožnje s smrtjo). Zdaj kot petnajstletnica, ki vzgaja majhnega Dahirjevega sina, Asana meni, da je ena izmed tistih srečnejših. Uspelo ji je pobegniti v Kenijo po tem, ko so Dahirja ubili v enem obstreljevanju. Kljub temu mnogi ne bi imeli njene zgodbe za srečno. 


Združeni narodi so že desetletja seznanjeni z zgodbami, kot je Asanina – da ne omenjamo tistih z veliko bolj tragičnim koncem – vendar priznavajo, da je bilo bore malo storjenega, da bi se s tem spopadli. Aminata Touré, vodja veje za vprašanja spola,
človekove pravice in kulturo Sklada ZN za prebivalstvo, je dejala: “To, kar resnično potrebujemo, je več raziskav, s katerimi bi spoznali razsežnosti težave.. Da bi nekaj registrirali kot zločin, je potrebno o njem poročati; to pa je problem, ker se ta pogosto obravnava kot kulturna praksa, ne pa zločin. Ko je ne dojemamo kot kaznivo dejanje, postane še težje, da bi takšno prakso registrirali kot zločin.

Napisala Emily Dugan za »The Independent«, 9. oktober, 2011

————————————–

#Chain 13 – Bridenapping (Unesené nevesty) “– rastúci počet utajených zločinov  – Translated from Italian into Slovak

Translated into Slovak by Sona Steklac – Pordenone, Italy

Až v 17 krajinách na svete, sú dievčatá unesené, znásilnené a nútené k uzavretiu manželstva.

 Pred rokom Asana, mladé 14-ročné somálske dievča, sa jeden deň vybralo na nákup, potrebovala kúpiť mäso a mlieko pre svoju matku. Ako sa tak prechádzala po trhu hlavného mesta Mogadišo, zastavilo sa pri nej auto s tmavými sklami, dvere auta sa násilne otvorili a dievča bolo zavlečené do auta. Muž, ktorého pred tým nikdy nevidela, povedal vodičovi: “toto je moja manželka; práve sme sa zasnúbili “. Bol to Mohamed Dahir, jeden z lídrov teroristickej skupiny Al-Shabaab. Asane zobrali peniaze, uväznili a donútili ju, aby sa stala Dahírovou manželkou.

Asanin príbeh sa odzrkadluje v celom svete ako fenomén, o ktorom sa ešte stále málo píše, ktorý nie je dostatočne pochopený. Prípady únosu za účelom uzavretia manželstva alebo “bridenapping”, sa vyskytujú až v 17 krajinách sveta, z Číny cez Mexiko, Rusko až po Južnú Afriku. V každej z týchto krajín, existujú komunity, v ktorých je na každodennom poradiadku skutočnoť, kedy sú mladé ženy, či dievčatá násilným spôsobom odtrhnuté od svojich rodín, znásilnené a nútené k uzavretiu manželstva. Len málo kontinentov, ktoré nie sú “poškvrenené” týmito zločinmi , má neodstatok poznatkov a málo príležitosti v rámci policajného vyšetrovania. Čo ma za následok to, že neexistujú žiadne globálne štatistické údaje, avšak prieskum, ktorý trval niekoľko týždňov The Independent on Sunday potvrdil rastúci počet prípadov “bridenapping”. Zločiny praktizované v stredoveku sú v 21. Storočí na vzostupe.

Nedostatočná informovanosť nedáva veľkú nádej ženám ako Asana (jej meno bolo zámerne pozmenené, aby sa zabezpečila ochrana pred skupinov Al-Shabaab, aj napriek tomu, že stále dostáva vyhrážajúce hrozby) ani počas kampaní, ktoré sa venujú tomuto problému. Aj napriek tomu, že čaká  v  15 rokoch Dahirovho syna, sa považuje za jednu z tých šťastnejších. Po Dahirovej smrti, ktorý zomrel počas prestrelky, sa jej podarilo utiecť z Kene. Jej vlastný príbeh, by však nikto nemal považovať za  “šťastným”.

OSN je oboznámená o Asaninom príbehu – nehovoriac o príbehoch s tragickým koncom  – pripúšťa, že sa za desiatky rokov urobilo veľmi málo, aby sa tento problém vyriešil. Aminata Touré, riaditeľka odboru Gender, Human Rights and Culture del UN Population Fund povedala: “to, čo naozaj potrebujeme, je prísť na koreň veci problému. Aby bol tento zločin považovaný za trestný čin, musí byť najprv ohlásený, problém je v tom, že tento fenomén je často vnímaný ako kultúrny zvyk a nie ako trestný čin. Pokiaľ táto praktika nie je vnímaná ako zločin, je len veľmi ťažko ho aj takto do úvahy brať .” 

    Napísala Emily Dugan pre The Independent, október 9, 2011

————————————–

#Chain 13 – “Bridenapping” – Um crime desconhecido mas em pleno crescimento – Traduzido do Inglês para o Português.

Translated into Portuguese by Natália Sarmento, Portugal

Em pelo menos 17 países através o mundo as meninas são raptadas, violadas e forçadas a casar-se.

O ano passado, a mãe de Asana, uma jovem somali de 14 anos de idade, enviou-a comprar carne e leite.  Enquanto a menina estava prestes a entrar numa loja em Mogadíscio, um carro com vidros escuros pára ao seu lado, uma porta abre-se de repente e Asana é violentamente puxada para dentro do veículo.  Um homem que ela nunca tinha visto antes diz ao motorista:  “é a minha mulher, acabamos de ficar noivos.”  O indivíduo chama-se Mohamed Dahir, um dos líderes do grupo terrorista Al-Shabaab.  A menina é sequestrada, o seu dinheiro confiscado e não tem outra escolha a não ser casar com Dahir.

O drama de Asana é uma manifestação de um fenómeno mundial que é ainda pouco compreendido e raramente discutido.  Raptos de jovens por casar, “bridenapping” em Inglês, ocorrem em pelo menos 17 países através o mundo, da China ao México, passando pela Rússia e a África sub-saariana;  Os sequestro, as violações e os casamentos forçados de meninas ou de jovens mulheres são habituais em certas comunidades nesses países. Poucos Continentes são poupados por tais práticas, porém estas são ignoradas e raramente são sujeitas a investigações policiais.  Na medida em que não são denunciados, não existem estatísticas mundiais sobre esses crimes. No entanto, pesquisas realizadas ao longo de várias semanas pelo semanário britânico The Independent on Sunday tendem a mostrar que o número desses crimes aumenta.   Um fenómeno que parecia confinado à Idade Média está agora em crescimento no século 21.

Uma inconsciência real, e por conseguinte a falta de uma campanha mundial de sensibilização sobre este fenómeno deixa pouca esperança para mulheres como Asana (o seu nome foi alterado para protegê-la de Al-Shabaab que continua a enviar-lhe ameaças de morte).  Agora com 15 anos, ela cria o filho que teve de Dahir e, apesar da sua história, considera-se uma « privilegiada » :  Dahir tendo sido morto num tiroteio, Asana conseguiu fugir para refugiar-se no Quênia.  No entanto, a sua história não seria considerada como “sorte” por muitos.

Durante décadas, as Nações Unidas estão conscientes de tragédias como as vividas por Asana e a Senhora Babayarova assim como outras que acabaram muito mais tragicamente mas reconhecem que poucos recursos  foram implementados para resolver esta situação.  De acordo com Aminata Touré, directora do departamento “Género, Direitos Humanos e Cultura” do Fundo das Nações Unidas para a População: “há uma necessidade em desenvolver pesquisas para medir toda a extensão do fenómeno.  Para permitir que esses actos sejam considerados criminosos, os mesmos devem ser denunciados ; o problema está relacionado com o facto de que esses actos são muitas vezes considerados como práticas culturais e não como crimes. O que os torna particularmente difícil de classificar como tal”.

Escrito por Emily Dugan para The Independent 9 de Outubro de 2011.

————————————–

Want to participate with a translation? Easy – follow the links below for template & address:

Translate it - Template 10

Step 1 - Translate Template

E-mail TGTC Translation

Step 2 - Click to mail

Comments are closed.